De când oamenii s-au stabilit în areale mai mici sau mai mari, au încercat să-şi protejeze grădinile, casele, animalele cu ajutorul gardurilor vii, formate din arbuşti cu port compact, dens. Aceste garduri vii, îndeplineau mai multe roluri: cei cu talie înaltă apărau de vânturi puternice; arbuştii ţepoşi nu lăsau animalele să părăsească proprietatea; aveau rolul de împărţire a proprietăţii, a terenului, delimitând diferite zone ale grădinii.
În zilele noastre cel mai important rol al gardului viu este acela de a stabili limitele proprietăţii, de a o proteja de privirile curioase ale trecătorilor prin asigurarea unui spaţiu ferit, oferind astfel intimitate proprietarilor.
Cartea de faţă, apărută în colecţia Grădina noastră, oferă informaţii esenţiale despre alegerea, proiectarea, plantarea şi întreţinerea diferitelor tipuri de garduri vii.